Ajutorul Sfântului Nectarie


In vara anului 2009 am remarcat in coapsa piciorului drept o mica galma cam cat un bob de mazare. Nu m-a interesat prea mult. De fapt chiar am si uitat o vreme locul in care se afla. Dupa cateva luni am remarcat galma aceea, probabil pentru ca se marise. Am vorbit cu cateva persoane si am concluzionat eu ca ar fi o depunere de grasime si sa nu-mi fac griji.

Timpul a mai trecut si mergand la cateva ecografii nu i-am luat in seama pe ecografistii care imi spuneau ca merita sa o scot (chirurgical). Mi-am zis ca o sa o urmaresc sa vad daca creste sau nu. Sa nu tai „degeaba”.

Prin aprilie, cand ajunsese cam cat o pruna am zis ca e cazul sa ma ocup mai serios, am contactat un chirurg si m-am interesat de costurile operatiei samd. Am ramas un pic mirat ca imi recomanda anestezie totala, fiind de scos „o pruna” din coapsa. El insa mi-a argumentat ca un pacient adormit este mai cooperant, nu misca piciorul, nu ii incurca treaba, si e mai comod si mai sigur pentru operatie.

Tocmai schimbasem slujba si nu mai eram sub acoperirea asigurarii medicale private de la fostul loc de munca asa ca astfel ajunsesem la acest chirurg de la stat. Toate bune si frumoase, operatia programata, banii pregatiti, urma sa nu fiu internat ci sa plec la 1-2h dupa operatie, pe picioarele mele, acasa. Facusem un RMN in prealabil si arata ca este tesut benign, fara riscuri etc.

Operatia a decurs bine, am avut ceva emotii inaintea ei datorita faptului ca nu mai facusem anestezie generala si cunoasteam accidente (fatale) atribuite acesteiea. Oricum, am plecat pe picioarele mele acasa si m-am odihnit. Am inceput sa merg mai schiopatat primele zile dar apoi din ce in ce mai natural si mai bine.

In toate cazurile de acest gen (extirpare de tesut dubios) se face si o analiza histopatologica, pentru orice eventualitate. Am inteles de la chirurg ca se ocupa el personal sa trimita proba la analiza.

La cam trei saptamani dupa operatie, 8 Iunie 2010 daca nu ma insel, primesc un telefon acasa. Era chirurgul care imi spunea sa merg de urgenta sa iau proba de la Spitalul Floreasca (unde fusese analizata) ca sa o duc la Institutul „Victor Babes” pentru ca in urma analizei se pare ca este maligna. Cu alte cuvinte cancer. „Posibil histiocitom fibros malign”.

Am avut un soc, realmente. Mi-era greu sa stau in picioare, si nu din cauza efectului operatiei. M-am cules cumva si am fost si am ridicat analiza si piesa (asa se numeste, se pare). In principiu ei facusera o analiza histopatologica insa nu erau siguri asa ca ma invitau sa o trimit la Institutul „Victor Babes” pentru ca ei sunt mult mai competenti in astfel de analize. Cu greu (psihologic) m-am urnit si am dus-o acolo. Dupa „numai” patru saptamani si jumatate a venit rezultatul : leiomiosarcom cu grad scazut de malignitate (grad 1).

Pe de o parte ma bucuram ca e grad scazut de malignitate pe de alta parte ma ingrijoram ca e totusi malign. Fug la trei oncologi, toti (culmea, au avut pareri identice, nu divergente) ma trimit la radioterapie.

Atunci abia am inteles ca Dumnezeu m-a „tras de maneca”. Am inteles ca viata mea asa cum am trait-o, dezordonat, plin a de abuzuri si de rele nu e ceea ce trebuie sa fac. Am aflat de Sfantul Nectarie si de minunile lui.

M-am rugat cu credinta, am citit des acatistul lui si am trecut prin toate cu bine.

Astazi, la peste 2 ani de la operatie, cand, datorita minunii facuta de el, sunt perfect sanatos, nu am avut nici o recidiva de nici un fel, ii pot aduce multumire inca o data, si nu doar atat, ci sa fac cunoscut tuturor ajutorul lui.

Eu am citit, in perioada de dupa aflarea rezultatului de la „Victor Babes”, despre acest tip de cancer si nu e prea incurajator ce scrie acolo. Cu atat mai mult nu ma sfiesc sa numesc vindecarea mea „minune”. Pentru ca chiar este.

Pe oricine stiti in nevoie de sanatate, mai ales cancer, indrumati-l sa se roage cu credinta la Sfantul Nectarie, si sa mearga si la biserica Manastirii Radu-Voda din Bucuresti care are si hramul Sfantului Nectarie si o bucatica din sfintele lui moaste.

Nu doar ca m-a vindecat trupeste, Sfantul Nectarie, ci si sufleteste, m-am indreptat din multele rele pe care le faceam.

Ajutorul lui insa nu s-a oprit aici.

Mama mea, acum un an si ceva, a suferit o ruptura a plasei (un implant chirurgical anterior) care o avea pusa de la o hernie ombilicala. Am fost cu ea la spital, sa o internez, ca sa fie operata din nou, sperand sa fie mai bine facuta operatia acum. Sau, in orice caz, sa fie bine.

Inainte de orice operatie se fac niste analize de sange pentru a verifica timpul de coagulare si alti parametrii importanti. Cand au venit rezultatele acestor analize medicii ne-au alertat, ne-au speriat, ingrozit chiar, cum ca e ceva foarte grav in neregula cu ficatul mamei pentru ca multi parametrii sunt in neregula. Dupa tomografii, alte analize samd. aflu ca sufera de ciroza hepatica decompensata si ca ar fi intr-o stare avansata.

Dupa analize suplimentare vedem ca nu e de origine virotica (nu hepatita B/C etc.), de origine alcoolica nu este (nici nu se punea problema in cazul ei) deci mai ramane origine toxica. Mama a lucrat zeci de ani in mediu toxic (chimic) si de acolo pare-se a venit boala.

Medicii spuneau ca e „in stadiu terminal” si i-au dat cam toti 1-2 saptamani de viata.

Iar am fost ca distrus.

Primul lucru la care m-am gandit a fost sa ma rog Sfantului Nectarie. M-am rugat neincetat sa o salveze pe mama. Au trecut multe clipe grele, incercari, dar datorita Sfantului Nectarie azi e mai sanatoasa, acasa, pe picioarele ei, si cu suficienti ani in fata in ciuda varstei (peste 70). A trecut peste un an (de unde i se daduse maxim 2 saptamani) si analizele au iesit mai bune decat atunci. Este pe cale buna.

Iarasi m-a ajutat Sfantul Nectarie si iarasi ii sunt dator. Ma bucura nespus ajutorul pe care ni-l acorda noua, pacatosilor, in ciuda conditiei si faptelor noastre.

Ii voi multumi toata viata mea Sfantului Nectarie si cei ce vor avea nevoie de ajutor, alergati, cu credinta la el.

Sfântul Nectarie

 

Slavă lui Dumnezeu acum si pururea si in vecii vecilor, amin!

Miezul zilei in Bucuresti


Ati vazut filmul Miezul noptii in Paris? Daca nu, faceti-o ca merita 🙂

Ei bine dupa ce am vazut filmul mi s-a intamplat ceva … sa zicem asemanator. In film la miezul noptii pe o strada trecea o masina de epoca si protagonistul se urca in ea si ajungea tot in Paris dar in urma cu 100…150 ani.

Eu insa am mers cam 1,5..2km prin Bucuresti si am ajuns cu 1000…1500km mai la vest! Spre deosebire de el am calatorit in spatiu mai mult decat in timp insa tot o experienta fascinanta a fost!

La 1 Octombrie imi expira permisul auto si  trebuia sa il preschimb. Daca il preschimbi pana la expirare esti scutit de vizita medicala. M-am apucat sa studiez ce trebuie sa fac si am vazut ca nu e prea greu… taxa la cec, completat formular samd.

Ei bine a inceput o serie de lucruri neasteptat de … placute (nu v-ati astepta lucrand cu statul sa vi se intample asa ceva, nu?)

  1. Locatia e la 1,5km de unde lucrez
  2. au CEC chiar in interiorul directiei
  3. formularul de completat se gaseste pe net si mi l-am pretiparit si completat
  4. coada a fost scurta la plata taxei la CEC (cam 5 minute)
  5. xerox am gasit vis-a-vis
  6. la depunerea cererii lucrau toate cele 14 ghisee si am stat alte „istovitoare” 3 minute
  7. poza ti-o face pe loc la ghiseu!

 

Lucrurile nu s-au incheiat aici. Tipa de la ghiseu mi-a zis ca in 2 ore am noul permis! Fiind insa in pauza de masa mi-am zis ca nu mai apuc sa il iau in aceeasi zi asa ca ma pregateam psihologic sa il iau a doua zi. Totusi am intrebat pana la cat se lucreaza si il pot ridica.

Pana la ora 20:00!!!

In concluzie „am vazut si romani fericiti”. (daca mai tineti minte emisiunea)

Viaţa noastră de zi cu zi


Câţi oare dintre noi nu suntem ca Pricopie?

Câte corporaţii/firme/etc nu ne tratează ca Pricopie?

Bucureștiul frumos


Tot timpul vorbim de capitala noastră împuțită șamd….

E timpul să arătăm și ce e frumos din ea :

Postat in Viaţă. Etichete: , , , , . 3 Comments »

Aventuri la patinoar


.. fara patine. Daca unii fac liniute fara masina, eu fac patinaj CU masina se pare.

Cine mai credea ca trebuie anvelope de iarna in Martie? Eu nu. Ei bine anvelopele de vara sunt tocite binisor (merg inca bine pe uscat si acceptabil pe ploaie). Dar nu pe gheata.

Pe Nicolae Balcescu accelerai, furat de bucata uda ca un incepator (ce cred totusi ca nu sunt) ca sa fiu surprins de o portiune cu gheata oglinda. ABS-ul chiar nu te ajuta la durata de franare asa ca in disperare am tras frana de mana. Am castigat si la spatiu de franare cat si la faptul ca am „scurtat” masina intorcand-o 45 de grade. Oprit la 40 cm de o masina in fata mea. Un smart fortwo.

Ma gandeam ca viata fu… bate imaginatia. Scriam prin 2007 pe blogul asta despre cat de bune sunt la impact Smart-urile.  Si ulterior reveneam cu inca un filmulet. Chiar si un al treilea ce implica si alt tip de masina. Ma gandeam eu ca toate trateaza impact cu Smart din toate unghiurile mai putin din spate. Ar fi fost ironic sa completez eu cu Passat-ul testele..

Si dupa ce am trecut cu bine de asta, virajele nu necesitau deloc frana de mana sa faci Tokyo Drift ( 😛 ), ajung pe o straduta intre blocuri, lata de fix doua masini. Din fata masini. Dau sa dau cu spatele. Taxi in spate si inca o dacie in spatele lui. Ok, mergem inainte. Aleioara inclinata fura nitel dar tineam directia ok. Cand sa trec de a doua masina de pe sensul opus sub zapada un damb care m-a impins in stanga si am frecat oglina de curul unui Opel Vectra B. Norocul amandurora era ca avea gheata groasa depusa pe el si n-a patit nici el nici eu nimic.

Unii isi vor da seama de ce e ironic ca era tocmai Opel Vectra B si tocmai acolo..

Faptul ca ajungand acasa, dupa 13km in 2h20min am gasit loc de parcare nici nu mi s-a mai parut o minune desi a fost.

Cronica unui accident auto – episodul 3


Episoade :

Dupa cum va scriam in episoadele anterioare, am avut un mic accident : unu’ a dat cu spatele in mine, eu claxonat, el n-a oprit, bushit etc.

Am obtinut constatarea asiguratorului (asirom, mortii ma-sii) si urma sa aleg un service pentru reparatia masinii. Cum am experienta service-urilor de rahat care iti indreapta cu barosul piese ce trebuie inlocuite iar cele pe care ti le inlocuieste ti le inlocuieste cu chinezisme ce sunt cu 2-3 cm mai scurte sau mai lungi am zis sa merg la reprezentanta.

Masina mea este un VW Passat 1.9 TDI din 1994 care merge foarte bine, chiar busit. ABS, 2 x airbag, ranforsari in portiere, cruise control (tempomat), etc. etc.

Cand am zis reprezentanta m-am gandit la Porsche Bucuresti Nord si nu la Midocar sau altele. Midocar in 2001 a binevoit, in cadrul unei reparatii mai lungi si mai grele (4800 USD in 2001 / CASCO) sa imi fure (prin inlocuire cu piese defecte de la alte masini) :

  • 4 x bujii incadescente (erau Bosch au iesit NGK)
  • 2 x capete de bara (jocul in volan era cam de 18-20 de grade la nivelul volanului la iesire din service!!
  • 1 x termocontact (ala care porneste electroventilatorul cand „apa” – lichidul de racire – depaseste un anume nivel de temperatura)

Buuun, deci PBN (Porsche Bucuresti Nord).. Sunam la ei.. dupa vreo 4-5 tentative raspunde un nene amabil. Ii zic ca am o dauna pe RCA, ca as vrea sa repar masina la ei si ca vreau un deviz estimativ (asta e un act care zice ca „reparatia la masina X inseamna inlocuirea elementelor Y1, Y2, …, Yn si manopera Z cu totalul W”).

Imi zice „sa vin a doua zi”, cand? „la 8… Da’ ce masina e?” VW Passat, „ok…  Ce an?” 1994. „A…. Pai s-ar  putea sa fie o problema, nu stiu daca se mai fabrica piese pentru masina asta”. Ii zic ca se fabrica (asa si este, prin legile internationale producatorii de autoturisme sunt obligati sa produca piese 10 ani dupa iesirea din productie, 1997 in cazul nostru) insa nu le este interzisa productia in continuare ci doar devine optionala.

Il conving ca e ok si ramane sa merg a doua zi la constatare/deviz estimativ. Apropos, asta se plateste, 1% din valoarea estimata, platita de fra… pagubit indiferent de asigurare.

Cronica unui accident auto – episodul 2


Episoade:

Dupa cum va spuneam in episodul anterior, pe scurt, un nene a dat cu spatele, in ciuda claxoanelor mele, in masina mea.

Fiind trecut prin ceva accidente auto stiam in mare parte procedura. Asa ca m-am dus, a doua zi, la constatarea asiguratorului, asirom.

Dupa cateva telefoane date inteleg ca unicul (!) centru de constatare de accidente pentru asirom e pe Calea Grivitei „langa RAR”. Buuun..

Cand a fost accidentul am avut (ne?)inspirata idee sa ridic capota sa vad daca mai sunt si alte chestii avariate pe acolo insa de inchis nu mai vroia sa se inchida neam.. Am incercat eu mult dar in afara de a-mi luxa degetul mare de la mana dreapta nu am reusit altceva.

Asa ca am parcat la asirom la Grivitei undeva unde sa nu fie o tinta a unui vreun hot bateria masinii sau stiu eu ce putea fura de sub capota motorului. Plus ca trebuia sa am grija sa nu merg prea repede ca sa nu mi se deschida capota in mers. Ea se inchidea insa partial (doar la primul „clic”) nu chiar deloc.

Am observat ca centrul de constatare era combinat si pentru asirom si pentru unita (sau alta firma de asigurare?) insa de bine de rau era mare si avea multe birouri cu omuletzi care dadeau impresia ca lucreaza. De asemenea niste tanti cu microfoane si statie audio mai dadeau cate o dedicatie „domnul sulea este invitat la birou” gen.

M-am intalnit si cu Doru Manea, proprietarul Infoturism, cu ocazia asta, care avea si el o neplacere, insa pe CASCO nu RCA. (cred ca o zgarietura pe o parte a masinii, gasita in parcare). El imi zicea ca asteapta de 3 ore sa fie distribuit la un omuletz ce simula munca (a se citi inspector de dauna).

M-a speriat gandul asta insa cu putin noroc dupa vreo 30 min ma ia in primire un gelat d’asta. Ii insir documentele pe birou, proces verbal de la politie, autorizatie de reparatie, copia talonului masinii vinovate si copia asigurarii RCA. Se uita la ele, ma intreaba de sanatate, cum s-a intamplat, descriu, completez un formular de accident cu schita etc. etc. similar cu cel de la politie.

Mergem la masina si face poze la busitura. Farul, grila, masca…

Pune si bara fata la inlocuire desi era total neatinsa. Eu nu comentez. Interesant e ca ma pune sa ii ridic capota sa pozeze seria caroseriei si numarul de kilometri (la bord).

Imi da o nota de constatare cu reperele de inlocuit si cele de reparat (inlocuire, grila, masca, far, semnalizator fals – langa far, si revopsire sau repozitionare capota – ca sa se inchida).

Asa s-a incheiat ziua 2. Momentan ok..