Îndreptar pentru limba română în IT


Francezii au calculatoarele (de regulă echipate cu Windows) în limba franceză. Germanii în germană, italienii în italiană șamd. Am mai scris chestii similare dar vreau să completez și să extind.

Românii însă fug de limba lor în IT ca necuratul de tămâie. Din păcate și pentru că mulți dintre ei s-au cam încurcat cu necuratul oricum. Dar să nu divagăm. Îmi doresc ca și noi să fim mândri de limba noastră și să ne-o respectăm cum fac și alții cu a lor.

Totuși mulți dintre cei care și-ar dori asta nu știu cum se numesc în română tot felul de termeni tehnici. Voi încerca să fac un ”serial” în care să scriu despre ce corespondențe am mai găsit.

  • input – date de intrare
  • trend – tendință
  • hash table – tabelă de dispersie (.NET, Java etc.)
  • hash code – cod  de dispersie (.NET, Java etc.)
  • trunk – trunchi (SVN, TFS, VSS etc)
  • array – tablou sau vector
  • branch – ramură
  • to disable – a dezactiva (NU dizabla/enabla, vă știți cei la care fac referire 😛 )
  • bug – defect
  • to debug – a depana
  • soft skills – abilități interpersonale (nu sunt 100% sigur)
  • organizational culture – spălare pe creier ( 🙂 😛 )

Totodată văd tot felul de antipractici de ”traducere”:

  • a fixa un bug – a repara un defect
  • face sens – are sens (de la ”makes sense”)
  • patetic – jalnic/penibil (de la pathetic)
  • debugări – depana

va urma 🙂

 

Adăugire1:

  • LE, Later Update – Adăugire [ulterioară]
  • fixedish, fixed-ish – „rezolvat, … gen” (dedicatie pentru Traian si Mihnea :P)

Adobe Reader în limba română


Deosebit de plăcută surpriză mi-a făcut Adobe. Am încercat astă-seară să descarc un PDF cu un CV și am remarcat că nu am instalat Adobe Reader. Nici o problemă, îmi zic eu, doar am Windows 7 proaspăt, cu licență. Mă duc pe un motor de căutare, scriu „Adobe Reader” și primul link cel bun.

Îmi propune versiunea de Windows 7, în engleză. De curiozitate apăs pe „Another OS or language” mai mult de amuzament. Ei bine ce văd eu?  Au pentru Windows 7 în română!! iiiiiiiii 🙂

Super, apreciez Adobe! În sfârșit ne iau în seamă firmele mai mari (Microsoft, Adobe etc.)

PS: Și Windows 7-le îl am tot în română.

PPS : Da, îmi place mai mult în română, e limba mea.

Aventuri la patinoar


.. fara patine. Daca unii fac liniute fara masina, eu fac patinaj CU masina se pare.

Cine mai credea ca trebuie anvelope de iarna in Martie? Eu nu. Ei bine anvelopele de vara sunt tocite binisor (merg inca bine pe uscat si acceptabil pe ploaie). Dar nu pe gheata.

Pe Nicolae Balcescu accelerai, furat de bucata uda ca un incepator (ce cred totusi ca nu sunt) ca sa fiu surprins de o portiune cu gheata oglinda. ABS-ul chiar nu te ajuta la durata de franare asa ca in disperare am tras frana de mana. Am castigat si la spatiu de franare cat si la faptul ca am „scurtat” masina intorcand-o 45 de grade. Oprit la 40 cm de o masina in fata mea. Un smart fortwo.

Ma gandeam ca viata fu… bate imaginatia. Scriam prin 2007 pe blogul asta despre cat de bune sunt la impact Smart-urile.  Si ulterior reveneam cu inca un filmulet. Chiar si un al treilea ce implica si alt tip de masina. Ma gandeam eu ca toate trateaza impact cu Smart din toate unghiurile mai putin din spate. Ar fi fost ironic sa completez eu cu Passat-ul testele..

Si dupa ce am trecut cu bine de asta, virajele nu necesitau deloc frana de mana sa faci Tokyo Drift ( 😛 ), ajung pe o straduta intre blocuri, lata de fix doua masini. Din fata masini. Dau sa dau cu spatele. Taxi in spate si inca o dacie in spatele lui. Ok, mergem inainte. Aleioara inclinata fura nitel dar tineam directia ok. Cand sa trec de a doua masina de pe sensul opus sub zapada un damb care m-a impins in stanga si am frecat oglina de curul unui Opel Vectra B. Norocul amandurora era ca avea gheata groasa depusa pe el si n-a patit nici el nici eu nimic.

Unii isi vor da seama de ce e ironic ca era tocmai Opel Vectra B si tocmai acolo..

Faptul ca ajungand acasa, dupa 13km in 2h20min am gasit loc de parcare nici nu mi s-a mai parut o minune desi a fost.

Fumatorii in masina


Nu stiu cum se face dar fumatul in combinatie cu condusul masinii sau simplul rol de pasager e o combinatie fatala pentru bunul simt.

In continuu vad oameni in masinile altora aruncand mucuri de tigari pe jos, pachete goale si chiar golindu-si scrumierele. Ultimul caz e mai ciudat (cu scrumiera) – revin imediat cu explicatii.

La mine in masina le permit oamenilor sa fumeze (eu fiind nefumator, chiar usor impotriva fumatului) doar daca imi sunt apropiati. Insa in nici un caz nu ii las sa arunce ceva pe geam. Am doua scrumiere, una in fata, una in spate, pe alea sa le foloseasca. Si sunt suficient de incapatoare incat sa nu se umple dupa o utilizare.

De ce nu pot face si in alte masini asta?! De ce? Se umple scrumiera? O golesti o data pe saptamana si gata. Cat or fi fumand in masina de s-or umple asa repede scrumierele? Sau sunt perfect nefolosite? Si cum spuneam mai sus, daca tot folosesc unii scrumiera, si aceasta nu e asa mica in volum, de ce nu o golesc frumos la un cos de gunoi? De exemplu cand duc masina la spalatorie?

Acum ceva timp eram in taxi si mergeam spre casa si la semafor taximetristul fara nici o jena deschide un pic geamul si arunca pe jos pachetul gol de tigari. Se uita la mine si se scuza zicand ca erau gramajoare de gunoi pregatite de  gunoieri mai devreme. Ma uit si eu si vad ca e asa. Totusi nu mi s-a parut ok.

Voi, fumatorii, cand va aflati intr-o masina, cum procedati si mai ales de ce?

Cronica unui accident auto – episodul 3


Episoade :

Dupa cum va scriam in episoadele anterioare, am avut un mic accident : unu’ a dat cu spatele in mine, eu claxonat, el n-a oprit, bushit etc.

Am obtinut constatarea asiguratorului (asirom, mortii ma-sii) si urma sa aleg un service pentru reparatia masinii. Cum am experienta service-urilor de rahat care iti indreapta cu barosul piese ce trebuie inlocuite iar cele pe care ti le inlocuieste ti le inlocuieste cu chinezisme ce sunt cu 2-3 cm mai scurte sau mai lungi am zis sa merg la reprezentanta.

Masina mea este un VW Passat 1.9 TDI din 1994 care merge foarte bine, chiar busit. ABS, 2 x airbag, ranforsari in portiere, cruise control (tempomat), etc. etc.

Cand am zis reprezentanta m-am gandit la Porsche Bucuresti Nord si nu la Midocar sau altele. Midocar in 2001 a binevoit, in cadrul unei reparatii mai lungi si mai grele (4800 USD in 2001 / CASCO) sa imi fure (prin inlocuire cu piese defecte de la alte masini) :

  • 4 x bujii incadescente (erau Bosch au iesit NGK)
  • 2 x capete de bara (jocul in volan era cam de 18-20 de grade la nivelul volanului la iesire din service!!
  • 1 x termocontact (ala care porneste electroventilatorul cand „apa” – lichidul de racire – depaseste un anume nivel de temperatura)

Buuun, deci PBN (Porsche Bucuresti Nord).. Sunam la ei.. dupa vreo 4-5 tentative raspunde un nene amabil. Ii zic ca am o dauna pe RCA, ca as vrea sa repar masina la ei si ca vreau un deviz estimativ (asta e un act care zice ca „reparatia la masina X inseamna inlocuirea elementelor Y1, Y2, …, Yn si manopera Z cu totalul W”).

Imi zice „sa vin a doua zi”, cand? „la 8… Da’ ce masina e?” VW Passat, „ok…  Ce an?” 1994. „A…. Pai s-ar  putea sa fie o problema, nu stiu daca se mai fabrica piese pentru masina asta”. Ii zic ca se fabrica (asa si este, prin legile internationale producatorii de autoturisme sunt obligati sa produca piese 10 ani dupa iesirea din productie, 1997 in cazul nostru) insa nu le este interzisa productia in continuare ci doar devine optionala.

Il conving ca e ok si ramane sa merg a doua zi la constatare/deviz estimativ. Apropos, asta se plateste, 1% din valoarea estimata, platita de fra… pagubit indiferent de asigurare.

Cronica unui accident auto – episodul 2


Episoade:

Dupa cum va spuneam in episodul anterior, pe scurt, un nene a dat cu spatele, in ciuda claxoanelor mele, in masina mea.

Fiind trecut prin ceva accidente auto stiam in mare parte procedura. Asa ca m-am dus, a doua zi, la constatarea asiguratorului, asirom.

Dupa cateva telefoane date inteleg ca unicul (!) centru de constatare de accidente pentru asirom e pe Calea Grivitei „langa RAR”. Buuun..

Cand a fost accidentul am avut (ne?)inspirata idee sa ridic capota sa vad daca mai sunt si alte chestii avariate pe acolo insa de inchis nu mai vroia sa se inchida neam.. Am incercat eu mult dar in afara de a-mi luxa degetul mare de la mana dreapta nu am reusit altceva.

Asa ca am parcat la asirom la Grivitei undeva unde sa nu fie o tinta a unui vreun hot bateria masinii sau stiu eu ce putea fura de sub capota motorului. Plus ca trebuia sa am grija sa nu merg prea repede ca sa nu mi se deschida capota in mers. Ea se inchidea insa partial (doar la primul „clic”) nu chiar deloc.

Am observat ca centrul de constatare era combinat si pentru asirom si pentru unita (sau alta firma de asigurare?) insa de bine de rau era mare si avea multe birouri cu omuletzi care dadeau impresia ca lucreaza. De asemenea niste tanti cu microfoane si statie audio mai dadeau cate o dedicatie „domnul sulea este invitat la birou” gen.

M-am intalnit si cu Doru Manea, proprietarul Infoturism, cu ocazia asta, care avea si el o neplacere, insa pe CASCO nu RCA. (cred ca o zgarietura pe o parte a masinii, gasita in parcare). El imi zicea ca asteapta de 3 ore sa fie distribuit la un omuletz ce simula munca (a se citi inspector de dauna).

M-a speriat gandul asta insa cu putin noroc dupa vreo 30 min ma ia in primire un gelat d’asta. Ii insir documentele pe birou, proces verbal de la politie, autorizatie de reparatie, copia talonului masinii vinovate si copia asigurarii RCA. Se uita la ele, ma intreaba de sanatate, cum s-a intamplat, descriu, completez un formular de accident cu schita etc. etc. similar cu cel de la politie.

Mergem la masina si face poze la busitura. Farul, grila, masca…

Pune si bara fata la inlocuire desi era total neatinsa. Eu nu comentez. Interesant e ca ma pune sa ii ridic capota sa pozeze seria caroseriei si numarul de kilometri (la bord).

Imi da o nota de constatare cu reperele de inlocuit si cele de reparat (inlocuire, grila, masca, far, semnalizator fals – langa far, si revopsire sau repozitionare capota – ca sa se inchida).

Asa s-a incheiat ziua 2. Momentan ok..

Legatura dintre fundul cailor si naveta spatiala


Ecartamentul standard al cailor ferate din Statele Unite este de 143.5 cm. Este un numar foarte ciudat. De ce se foloseste acest ecartament ?

Pentru ca asa se construiau in Anglia, iar primele cai ferate din SUA au fost facute de englezi expatriati.
De ce construiau englezii asa ? Pentru ca primele cai ferate au fost facute de oamenii care construisera tramvaiele premergatoare trenului si acesta era ecartamenul folosit de ei. Dar de ce se folosea la tramvaie acest ecartament ?
Atunci cind au inceput sa se faca tramvaiele s-au folosit aceleasi scule si sabloane pe care le foloseau pentru a construi trasuri, iar la acestea, asta era spatierea rotilor. Dar de ce aveau trasurile nevoie de aceasta distanta intre roti ?

Ei bine, daca ar fi incercat sa foloseasca orice alta spatiere, rotile s-ar fi rupt in cele din urma pe vreunul din vechile drumuri din Anglia, pentru ca aceasta era departarea dintre santurile sapate de alte roti de-a lungul timpului.
Cine construise aceste drumuri ?

Primele drumuri ce acopereau mari distante in Europa (si in Anglia) au fost construite de Roma Imperiala, pentru legiunile ei. Multe drumuri au fost folosite de atunci pina in ziua de azi. Iar carele de lupta romane au sapat primele santuri in ele, si dupa aceea toata lumea si-a potrivit rotile dupa ele, ca sa nu riste sa si le strice. De vreme ce carele de lupta erau facute de romani (sau la comanda lor) erau toate la fel in privinta standardelor.
Ecartamentul cailor ferate din Statele Unite de 143.5 cm deriva din specificatiile originale pentru carele de lupta romane. Birocratia este nemuritoare.

Astfel ca, daca vreodata va intilniti cu cine stie ce specificatii stranii si va intrebati „de unde fundu’ calului le-au scos astia ?” este perfect posibil sa fie o intrebare corecta, pentru ca, de exemplu, carele de lupta romane erau facute astfel incit latimea lor sa fie cit fundurile celor doi cai. Astfel am gasit raspunsul la intrebarea de la care am pornit initial.
Si acum partea interesanta. Cind privim naveta spatiala pe platforma ei de lansare, vedem doua rachete auxiliare atasate de rezervorul principal de combustibil. Acestea sunt „Solid Rocket Boosters” – SRB.

SRB-urile sunt facute de Thiokol la fabrica din Utah. Inginerii care au proiectat SRB-urile ar fi vrut sa le faca mai mari in diametru, dar ele trebuiau transportate cu trenul de la fabrica pina la locul de lansare. Calea ferata trece printr-un tunel in munti. SRB-urile trebuiau sa incapa in tunel. Tunelul este facut pe masura caii ferate, care este la rindul ei cam cit dosurile a doi cai. Astfel ca, una din trasaturile esentiale ale propulsiei celui mai puternic mijloc de transport din ziua de azi a fost determinata acum mai mult de doua mii de ani, de latimea standard a unui dos de cal.

via Dan Gheorghe